Tratamentul endodontic

Tratamentul endodontic

Endodontia este considerata azi ca o metoda sigura de tratament a afectiunilor pulpare, avand un prognostic favorabil cu un procent de reusita de 8-9 cazuri din 10, chiar si in cazul unor dinti cu canale radiculare infectate. In ultimii ani a devenit o parte distincta a stomatologiei si este indispensabila pentru realizarea tratamentelor leziunilor carioase, periodontale sau a tratamentelor protetice.

Scopul tratamentului endodontic este de a asigura suprimarea durerii, pastrarea vitalitatii dentare in cazul pulpitelor reversibile si mentinerea dintilor devitali in stare de sanatate permanenta si prevenirea leziunilor periapicale sau eliminarea lor daca acestea exista. Strategia acestor tratamente va fi prin urmare evitarea sau eliminarea inflamatiei tesuturilor periapicale, care este provocata de fenomene microbiene si imunologice asociate, cu origine in spatiul endodontic. Prin urmare in cazul existentei unei inflamatii periapicale acute sau chiar cronice(granulom sau chiar chist), aceasta poate fi vinecata nechirurgical cu ajutorul unui tratament endodontic corect. Pentru a ajunge la acest deziderat este necesara indepartarea tuturor resturilor organice accesibile din sistemul canalicular, acest lucru fiind suficient si obligatoriu pentru mentierea sau restabilirea starii de sanatate endodontica. Din acest punct de vedere in acceptiunea actuala prepararea canalului radicular este mai importanta decat obturarea lui, obturatia fiind destinata prevenirii infectiei si mentinerii rezultatelor.

Mijloacele prin care se realizeaza tratamentul endodontic s-au dezvoltat continuu, in prezent existand sisteme de tratament specifice si dedicate obtinerii unor rezultate predictibile, fara durere pe parcursul tratamentului, in vederea mentinerii pentru cat mai mult timp a dintilor in cavitatea bucala. Avand in vedere scopul tratamentului, acela de a inlatura pachetul microbian din spatiul endodontic, este obligatoriu sa se foloseasca diga dentara pentru izolarea dintelui de tratat, aceasta asigurand posibilitatea lucrului in conditii aseptice, fara riscul contaminarii campului de lucru cu saliva sau alte secretii din cavitatea bucala.

Un pas important in evolutia tratamentelor endodontice a fost introducerea microscopului dentar. Microscopul a fost descoperit in anul 1590, iar in domeniul medicinei este folosit de peste 50 de ani. Primele incercari pentru endodontie se fac in 1975 dar abia in anul 1990 incepe sa fie utilizat frecvent, fapt ce duce la schimbarea fundamentala a acestui domeniu.  Marile avantaje a utilizarii microscopului in endodontie sunt: vederea imbunatatita prin magnificarea spatiului de lucru, obtinerea unei imagini clare fara umbre, posibilitatea evidentierii tuturor canalelor radiculare, fracturilor, perforatiilor si obstacolelor de la acest nivel, asigura o mare precizie si acuratete in executarea tratamentului mecanic dar si obtinerea unei obturatii corecte. De asemenea microscopul dentar este esential pentru localizare canalelor ascunse, abordarea canalelor calcifiate, tratarea cailor false, indepartarea acelor rupte in canal, realizarea retratamentelor endodontice asigurand indepartarea in totalitate a materialului din vechea obturatie cu reducerea la minim a pierderilor de dentina la acest nivel, examinarea finala a preparatiei canalului. Observam deci ca dupa introducerea microscopului in realizarea tratamentelor endodontice, o mare parte din dintii care erau destinati extractiei pot fi salvati si pastrati pe arcada dentara.

Pentru realizarea tratamentului mecanic in prepararea canalului radicular au fost dezvoltate sisteme de ace rotative din Ni-Ti care utilizate in combinatie cu cele manuale asigura realizarea unei preparatii corecte chiar si in cazul unor dinti cu radacini a caror curbura este mai accentuata. Un pas important in realizarea corecta a tratamentului mecanic este stabilirea exacta a lungimii canalului radicular, astfel incat preparatia sa poata fi realizata pe toata lungimea lui fara a lasa portiuni neinstrumentate, acestea, in cazul in care exista, devin rezervoare microbiene si duc la esecul tratamentului endodontic. Pentru obtinerea acestei informatii sunt utilizate in combinatie tehnici electrometrice, respectiv masurarea prin introducerea in canal a unui ac manual conectat la un apexlocator digital, si tehnici radiologice.

Utilizarea combinata a tehnicilor manuale, rotative si ultrasonice asigura curatarea tridimensionala a spatiului endodontic, pregatindu-l astfel pentru ultima etapa a tratamentului – obturatia. Aceasta are scopul de a izola cat mai bine posibil endodontiul de structurile parodontale invecinate prin umplerea tridimensionala a spatiului curatat mecanic asigurand etanseizarea acestuia fata de structurile invecinate.

In concluzie tratamentul endodontic este un proces complex care necesita atentie din partea practicianului si rabdare din partea pacientului asfel incat, cu ajutorul tehnologiei si tehnicilor moderne, sa duca la un rezultat predictibil si de lunga durata, sanatatea spatiului endodontic si implicit a radacinilor dentare reprezentand ”fundatia” tuturor restaurarilor protetice ulterioare, asigurand astfel si succesul terapeutic per total.

Când se apelează la tratamentul endodontic ?

 Tratamentul endodontic efectuat cu ajutorul microscopului endodontic este în prezent cel mai complex și eficient mod de lucru în endodonție. Întotdeauna un tratament dentar de calitate necesită pe lângă experiența si profesionalismul echipei medicale și folosirea aparaturii si tehnologiilor performante. Medicul va decide dacă este necesar un tratament de canal după o consultație amănunțită însoțită obligatoriu de o radiografie dentară a dintelui respectiv.

1.Durerea dentară este semnul principal care ne arată că pulpa(nervul) dintelui respectiv este afectată, și tot ea aduce de obicei pacientul la cabinetul stomatologic. Ea este cauzată de inflamația sau infecția pulpei, caz în care este necesar tratamentul endodontic sub microscop. Factorii principali care duc la afectarea pulpei dentare sunt: cariile profunde ce se extind până în apropierea camerei pulpare și produc infiltrarea microbiană a spațiului endodontic, traumatisme ce produc iritații ale țesutului pulpar și facilitează de asemenea infiltrarea microbiană, reacția inflamatorie a țesutului pulpar după prepararea dinților în scop protetic(de obicei când există riscul de afectare a țesutului pulpar la prepararea protetică a dintelui, medicul indică preventiv tratamentul endodontic în scop protetic).

Există o diferență clară între inflamație si infecție, iar durata tratamentului va depinde foarte mult de acest aspect.

Inflamația este un răspuns biologic complex al țesuturilor umane la diverși agenți patogeni care încearcă să le lezeze, iar aceștia pot fi de mai multe tipuri:

  • agenți infecțioși: bacterii, viruși, ciuperci
  • agenți iritanți: toxine produse de agenții infecțioși, agenți termici, agenți chimici
  • alte tipuri: traumatisme, suprasolicitări mecanice, etc.

Practic, inflamația este o reacție locală de apărare a organismului care încearcă sa înlăture agenții vătămători si sa inițializeze procesul de vindecare. Când pulpa dentară se inflamează, presiunea începe sa crească in interiorul camerei pulpare care este înconjurată de pereți foarte duri ce nu permit disiparea presiunii, motiv pentru care inflamațiile pulpare duc la apariția unor dureri de intensitate extremă.

Infecția este pătrunderea agenților patogeni infecțioși (bacterii, viruși, ciuperci) in țesuturile gazdă. Infecțiile pulpare sunt cauzate de bacteriile de la nivelul cariilor dentare netratate care penetrează smalțul și dentina ajungând în interiorul camerei pulpare, sau pot ajunge retrograd prin orificiul apical(intrarea nervului în dinte)în cazul unor afecțiuni parodontale extinse. Acestea duc la necroza țesutului pulpar și apariția puroiului. În cazul când infecția pulpei dentare nu este tratată la timp, aceasta depășește bariera dentară prin orificiul apical și se va extinde la țesuturile din jurul dintelui ducând la apariția parodontitelor apicale infecțioase și apoi la abcese dentare.

Prin urmare, în lumina celor prezentate mai sus, durata tratamentului endodontic sub microscop variază în funcție de gradul de afectare pulpară. Astfel în cazul pulpitelor inflamatorii este suficientă de obicei o singură ședință de tratament, iar în cazul pulpitelor infecțioase, a parodontitelor apicale infecțioase și abceselor dentare vor fi necesare una sau mai multe ședințe intermediare de tratament, în funcție de evoluția afecțiunii.

2.Retratamentul endodontic este un tratament de canal efectuat pe dinți care în trecut au fost tratați endodontic si obturați pe canal. Cel mai des, se apelează la retratament endodontic în cazul în care tratamentul endodontic inițial a eșuat prin reinfectarea canalelor radiculare cu bacterii din diverse cauze:

  • îndepărtarea incompletă a resturilor si țesuturilor infectate in timpul tratamentului mecanic al canalelor radiculare.
  • Prepararea incompletă a canalului radicular in special in porțiunea lui terminală.
  • Medicul stomatolog nu găsește toate canalele radiculare ale unui dinte. Numărul de canale radiculare ale unui dinte poate varia de la pacient la pacient.
  • Obturație de canal incompletă: obturația radiculară nu umple întreg spațiul canalului radicular sau nu este suficient de densă și de compactă.
  • Dacă după finalizarea tratamentului endodontic dintele nu este suficient de bine etanșeizat cu o obturație („plomba”) sau o coroană dentară, canalele radiculare se pot reinfecta ducând la eșecul tratamentului endodontic.
  • Accidente procedurale : instrumente fracturate in timpul tratamentului, perforarea unei rădăcini in timpul manoperei etc.

Semnul care indică o problemă la un dinte tratat endodontic este apariția durerii la masticație sau chiar a unui abces în dreptul acelui dinte.

 

În cazul retratamentului endodontic, durata necesară pentru realizarea lui va fi mai mare, proporțională cu ușurința cu care se poate reaccesa spațiul endodontic și  gradul de afectare a țesutului periapical. Fiind o procedură de finețe, pentru a realiza un retratament endodontic corect este obligatoriu ca acesta să fie efectuat prin intermediul procedurilor endodontice sub microscop.

 

Protejarea dintelui împotriva altor invazii microbiene

După ce agenții infecțioși (sau de altă natură) au fost eliminați si dintele a fost decontaminat, este vitală protecția acestuia împotriva altor agresiuni. Pentru aceasta, canalele radiculare vor fi „sigilate” cu materiale de obturație radiculară specifice. Obturația de canal este ultima etapă a tratamentului endodontic. După finalizarea tratamentului endodontic, dintele va fi restaurat cu o obturație sau o coroană dentară cât mai curând posibil pentru a nu compromite tratamentul efectuat.

Leave a Comment