Din ce in ce mai multi pacienti prezinta un comportament nocturn de bruxism sau clenching  cauzat de stresul zilnic al secolului XXl .

Bruxismul este un comportament de strangere si frecare a dintilor in somn, caracterizat de un zgomot specific. Bruxismul poate aparea insa si timpul activitatilor curente de peste zi, ca reactie la diversi stimuli. El este de obicei inconstient si poate deveni un obicei.

Acesta este nociv pentru dantura si articulatiile temporo-mandibulare si poate crea probleme de estetica dentara..  Pentru organismul uman este insa benefic deoarece hipotalamusul se relaxeaza in timpul acestor miscari ce implica muschii sistemului cranio-mandibular si ai fetei.

Cu alte cuvinte scrasnitul dintilor este bun pentru ca ne ajuta sa eliminam stresul din organism, dar este nociv pentru dinti, articulatiile temporo-mandibulare si  muschi, se pot crea disfunctii cranio-mandibulare.

Stresul este principalul vinovat pentru bruxism, emotii negative ca furia,  supărarea, frustrarea, anxietatea, agitatia, frica fiind considerate ca principalul factor declansator.

Bruxismul poate aparea si ca efect secundar al unor tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele. De asemenea, tinde sa fie favorizat de fumat, consumul de alcool seara, dar si de bauturi cu continut de cofeina.

Acestea trebuie evitate inainte de culcare. In schimb, sunt indicate activitati care ajuta la relaxare: dus sau baie calde, meditatie, muzica preferata, un prosop caldut aplicat pe maxilare.

Trebuie mentionat ca bruxismul poate aparea si la copii. In cazul in care observati acest fenomen frecvent este indicat sa faceti o vizita la dentist pentru evaluarea danturii celui mic. O evaluare completa se poate realiza cu ajutorul scanarii intaorale sau cu un condilograf. De asemenea, trebuie sa aflati ce anume ii provoaca copilului dvs manifestari de stres sau angoasa si sa il invatati cum sa gestioneze situatia. La copii bruxismul poate fi asociat cu eruptia dentara, probleme de respiratie, amigdalite sau cu prezenta parazitilor intestinali.

Pacientii care prezinta bruxism trebuie sa poarte in timpul somnului o gutiera de bruxism dintr-un material siliconic moale. Purtand-o, dintii sunt protejati de fortele mari, dezvoltate de muschii masticatori. Aceste gutiere se schimba cand pacientul constata ca s-au gaurit.

Pentru a putea diagnostica un pacient cu bruxism trebuiesc realizate doua brux checkere, cu care pacientul doarme pe rand cate o noapte. Aceste brux checkere sunt realizate dintr-o folie speciala, impregnata cu un colorant alimentar de culoare rosie.

Daca pacientul este bruxoman, dupa purtarea in timpul somnului al brux checkerului, pe suprafata ocluzala a acestuia pigmentul rosu dispare. Astfel medicul poate vizualiza amplitudinea si dintii implicati in acest comportament nocturn.

De ce ar trebui sa dati atentie acestei tulburari ce poate parea insignifianta?

Pacientul diagnosticat cu bruxism trebuie sa poarte pe tot parcursul vietii gutiere siliconice care ii vor proteja dintii.

Cei care nu poarta astfel de gutiere de bruxism nocturn in timp isi vor toci dintii si isi vor micsoara dimensiunea verticala de ocluzie.

Prin micsorarea dimensiunii verticala de ocluzie se produce o modificare la nivelul articulatiilor temporo mandibulare, in acest fel crescand riscul de dezechilibrare patologica a sistemului cranio-mandibular. Se poate ajunge astfel la leziuni dentare permanente si la durere cronica. Durerile de cap sunt o alta consecinta a bruxismului. Eventualele defecte se pot rezolva prin tratamente ortodontice sau de albire dentara.

Primul semn al bruxismului este tocirea dintilor, prin cresterea translucentei suprafetelor smaltului ca urmare a subtierii acestuia. Dintii posteriori se tocesc, iar cei frontali se niveleaza, dupa care se instaleaza de regula sensibilitatea dentara si apar afectiuni parodontale.

Se poate ajunge la fracturi sau pierderea dintilor, dar si tocire extrema a dintilor sau complicatii gingivale. Toate aceste probleme, care de regula necesita tratamente complexe, pot fi evitate purtand gutiera in timpul noptii.

In cazuri grave de bruxism, cand uzura dentara este severa, devine necesar un tratament protetic.

Un numar mare de specialisti au legat recent bruxismul de o alta tulburare de somn – apneea de somn obstructiva. Concluzia cercetarilor a fost ca bruxismul permite redeschidea cailor aeriene si intrarea aerului in plamani. Practic, apneea de somn obstructiva este un factor de risc major pentru bruxism.

Diagnosticul de Sindrom de Apnee in Somn (SAS) se pune de un medic specializat in somnologie cu ajutorul aparaturii speciale care monitorizeaza comportamentul in timpul somnului. Apneea nu cauzeaza doar oboseala, ci si probleme de sanatate pe termen mediu si lung. Printre complicatiile asociate se numara hipertensiunea arteriala, cardiopatia ischemica, tulburari ale ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Modificarile fizionomice ale obrazului sau ale masticatiei pot fi evaluate cu ajutorului unor teste de endodontie microscopica.

O vizita la medicul stomatolog este obligatorie. Acesta poate recomanda echilibrarea ocluziei atunci cand este cazul sau dispozitive pentru inaintarea mandibulei.